Mar 052015
 

Cercetătorii americani au publicat imaginile cele mai detaliate ale creierului uman în cadrul unui proiect internaţional de cercetare care urmăreşte înţelegerea modului în care structurile cerebrale determină personalitatea şi talentul.

hc

Acest proiect, denumit “Human Connectome“, are o durată de cinci ani şi la el participă 10 centre de cercetare din Statele Unite şi din Europa. El îşi propune să colecteze o vastă cantitate de date de la 1200 de adulţi, care vor putea fi accesate liber de cercetători din întreaga lume.

Primele imagini şi date publicate provin de la 68 de adulţi sănătoşi, care s-au oferit voluntari. Pe lângă numeroasele imagini ale creierului lor, proiectul furnizează informaţii legate de trăsăturile acestora de personalitate şi capacităţile intelectuale.

“Publicând imediat aceste date unice şi continuând să publice regulat informaţii în fiecare trimestru, Human Connectome Project permite comunităţii ştiinţifice să înceapă fără să mai aştepte explorarea legăturilor dintre circuitele creierului şi comportamentele individuale”, afirmă David Van Essen, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis (Missouri).

Potrivit acestuia, studiul “va avea un impact major asupra înţelegerii funcţionării creierului la adulţii sănătoşi şi va constitui baza pentru viitoare proiecte de studiu care vor examina schimbările în circuitele cerebrale care sunt la originea unei mari varietăţi de boli mintale”.

Aceste prime date oferă informaţii legate de conexiunile creierului la fiecare dintre cei 68 de voluntari folosind două tehnici distincte de RMN (Imagistică prin Rezonanţă Magnetică).

Prima permite descoperirea complexităţii circuitelor în structura materiei cenuşii care conţine neuronii şi tratează informaţiile provenite de la organele senzoriale sau din alte regiuni ale creierului. A doua metodă dezvăluie circuitele anatomice care traversează materia albă unde se află fibrele nervoase mielinizate. Subiecţii au fost supuşi şi unui RMN în timp ce executau o varietate de sarcini, furnizând astfel date legate de activarea creierului.

Proiectul este finanţat de Institutele Naţionale Americane de Sănătate (NIH).

[sursa]

[sursa foto]

 Posted by at 9:05 am
Feb 222015
 

Heinrich Hertz (1857-1894)

A devenit celebru prin experienţele în care a pus în evidenţă undele electromagnetice din teoria lui J.C. Maxwell (1887).

Cu ajutorul unui aparat de rezonanţă, capta undele de foarte înaltă frecvenţă produse de un eclator cu scântei, realizând astfel prima instalaţie de emisie-recepţie a undelor electromagnetice.

A dovedit că viteza de propagare a undelor electromagnetice este aceeaşi cu viteza luminii, confirmând astfel teoria lui Maxwell-Faraday asupra naturii electromagnetice a luminii.

În 1887, demonstrează că energia electrică se poate transmite şi fără conductoare. A studiat ecuaţiile electrodinamicii pentru corpuri în stare de repaus şi pentru corpuri în mişcare. A cercetat influenţa radiaţiilor ultraviolete asupra descărcărilor electrice, iniţiind cercetării asupra fenomenelor fotoelectrice. Contribuţii în mecanica teoretică (formularea unor principii ale mecanicii pe baze energetice) şi în teoria elasticităţii.

Prima încercare în mod clar cu succes a fost făcută în 1886. Pentru transmiţătorul undelor radio a folosit o bobină de inducţie cu o tensiune mare, un condensator şi un eclator – a cărui poli pe fiecare parte sunt formate de sfere cu raza de 2 cm – pentru a provoca o scânteie de descărcare a gestiuni între scânteia polilor si diferenţa oscilatorie la o frecvenţă determinată de valorile condensatorului si bobina de inductie.

În experimentele mai avansate, Hertz a măsurat viteza radiaţiilor electromagnetice şi a constatat ca aceasta ar putea fie la fel ca viteza luminii. De asemenea, el a arătat că natura de reflecţie a undelor radio şi refracţie a fost aceleaşi ca şi cele de lumină, şi a stabilit dincolo de orice îndoială că lumina este o formă de radiaţii electromagnetice.

HERTZ(Hz) unitate de masura a frecventei, a fost denumita in cinstea fizicianului german Heinrich Hertz( hertz este egal cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda).

sursa

 Posted by at 9:05 am
Feb 192015
 

Nicolaus Copernic (italian: Nicolo Copernico 19 februarie 1473 – 24 mai 1543) a fost un astronom renascentist și prima persoană care a formulat o cosmologie heliocentrică comprehensivă, care extrăgea Terra din condiția de centru al Universului.

Lucrarea epocală a lui Copernicus,  De revolutionibus orbium coelestium (Despre revoluția sferelor cerești), publicată chiar înainte de moartea sa în 1543, este adesea considerată punctul de plecare al astronomiei moderne și epifania care a generat revoluția științifică. Modelul său heliocentric, cu Soarele în centrul universului, a demonstrat că mișcările observate ale obiectelor cerești pot fi explicate fără a pune Pământul în centrul Universului, în raport cu celelalte corpuri cerești. Activitatea sa a stimulat investigațiile științifice, devenind un reper în istoria științei care, de multe ori este numit Revoluția Coperniciană.

Printre marii studioși multidisciplinari ai Renașterii, Copernicus a fost matematician, astronom, fizician, poliglot, savant, traducător, artist, cleric catolic, jursit, guvernator, conducător militar, diplomat și economist. Printre multele sale responsabilități, astronomia era o preocupare oarecum secundară și totuși – acesta a fost câmpul în care și-a pus amprenta cel mai puternic asupra lumii.

Între 1543 și 1600 puțini au fost adepții sistemului copernician, cei mai renumiți fiind Galileo Galilei și Johannes Kepler. În 1588, astronomul danez Tycho Brahe a emis o teorie de compromis, după care pământul rămâne nemișcat în timp ce planetele se mișcă în jurul soarelui, care, la rândul lui, înconjoară pământul. După respingerea teoriei lui Copernic de către autoritățile ecleziastice cu ocazia procesului lui Galilei (1633), doar câțiva filosofi iezuiți mai acceptau în ascuns ideea unui univers heliocentric. Abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, sistemul copernician a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni.

sursa

Pentru a marca ziua de naștere a acestui om de știință, ASUR a lansat un nou concurs național interșcolar, cu premii constând în laboratoare de informatică.

Mai multe detalii găsiți aici: http://www.asur.ro/noutati/concurs-nicolaus-copernic.

 Posted by at 9:05 am
Feb 122015
 

Charles Darwin (1809-1882) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă). A observat că toate speciile deCharles-Darwin forme de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”, (1859).

Teoria evoluționistă a fost recunoscută de către comunitatea științifică și publicul larg încă din timpul vieții sale, în timp ce teoria selecției naturale a fost considerată ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930′ iar acum constituie baza evoluționismului sintetic.

Tezele principale ale teoriei evolutioniste sunt:

  1. Speciile se transformă treptat unele în altele prin interacțiunea următorilor factori: variabilitatea, ereditatea, suprapopulația, lupta pentru existență și selecția naturală.
  2. Variabilitatea individuală oferă material pentru acțiunea selecției. Variabilitatea este rezultatul corelației dintre organism și mediu , dintre modificările condițiilor de mediu și acțiunea factorilor interni specifici organismului.
  3. Ereditatea fixează variațiile și face posibilă acumularea lor în cursul generațiilor. Darwin admite inconsecvent ereditatea caracterelor dobândite.
  4. Suprapopulația este creșterea excesivă a numărului de indivizi ai unei specii în raport cu mijloacele de trai.
  5. Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate (interspecifică) sau dintre indivizii aceleiași specii (intraspecifică) duce la supraviețuirea celor mai apți care se reproduc preferențial.
  6. Selecția naturală acționează totodată și prin mijlocirea factorilor abiotici și prin mijlocirea factorilor biotici. Selecția duce astfel la trierea formelor mai bine adaptate și la accentuarea în curs de generații a caracterelor adaptative; selecția orientează variațiile neorientate.

În lucrarea Originea omului, Darwin tratează evoluția umană și selecția sexuală.  Urmează volumul Exprimarea emoțiilor la oameni și animale. Observațiile sale asupra plantelor au fost publicate într-o serie de cărți, iar in ultima sa lucrare, a examinat râmele și efectul pozitiv al acestora asupra solului.

 

sursa foto

sursa

 Posted by at 9:05 am
Feb 062015
 

NASA a reuşit să obţină imagini ale planetei noastre şi ale Lunii de pe Marte, cu ajutorul roverului Curiosity

Imaginile au fost captate de către camera Mast a roverului Curiosity (Mastcam) pe 31 ianuarie, la 80 de minute după apus, în cea de a 529-a zi a sa pe Marte. Pământul apare în imagine ca un punct mai luminos decât Luna.

“O persoană normală, dacă ar sta pe Marte, ar putea să vadă noaptea Pământul şi Luna ca două stele strălucitoare”, a susţinut NASA. Curiosity nu este primul rover care a oferit imagini ale Pământului de pe Marte.

Mars Exploration Rover Spirit a reuşit să obţină o imagine a planetei noastre de pe Marte cu o oră înainte de răsăritul soarelui, în cea de a 63-a zi a misiunii sale pe “planeta roşie”. Imaginea apare mai jos:

Curiosity

sursa foto

sursa

 Posted by at 9:05 am